duminică, 20 februarie 2011

Nimic nu sunt

Nimic nu sunt
Decat un fulg de nea
Ce se topeste cand vine primavara
Nimic nu sunt
Decat o frunza leganata in vant
Ce cade pe pamant
Nimic nu sunt
Decat un biet ostas
Ce cade ades in lupta grea infrant

Sunt un strop de roua
Ce se pierde printre picuri cei mari
Atunci cand ploua
Sunt doar o floare
Fara miros si fara culoare
Sunt doar o dorinta arzatoare
O stea cazatoare
Sunt doar o scanteie
Ce se lupta sa raman vie
Sunt doar o lacrima ce plang de dor
Un suflet gol
Un porumbel cu aripile frante in zbor
Un om ce ma nasc,traiesc si apoi mor

Si daca azi sunt in viata
Este pentru ca Tu mi-ai mai dat o sansa
Si daca azi sunt o fiinta vie
Este pentru ca Tu m-ai facut a Ta marturie
Si daca azi sunt o floare ce a inflorit
Si sunt un vis implinit
Este pentru ca Tu m-ai iubit
Si daca azi sunt un vas de lut
Este pentru ca Tu m-ai modelat si m-ai facut
Si din tarana m-ai ridicat
Si pe un piedestal inalt m-ai asezat

Si daca azi sunt un cer senin
Un vant ce adie lin de mirezme plin
Este pentru ca Tu m-ai curatat de orice venin
Si m-ai scapat de chin
Si daca azi sunt o inima ce bate
O flacara ce arde in noapte
Este pentru ca tu ai ascultat in taina a mele soapte
Caci doar Tu esti stapan peste toate

Si chiar daca azi eu as amuti si nu as vorbi
Cu toate in cor ar vorbi si despre Tine ar marturisi
Ca toti sa stie
Ca puterea Ta e si astazi vie

Si azi nu mai am nevoie de nici un zeu
Caci doar Tu esti Dumnezeul meu
Caci daca nu ai fi fost Tu
Nu as fi fost nici eu
















De câte ori


De câte ori trecând prin încercare,
Pe fruntea ta au stat picuri de sudoare,
Din ochii tăi au curs lacrimi amare,
Te-ai intrebat: Cât să mai rabd Doamne?"
Şi prin cuptorul cel de foc,
Doar El Isus trimisu-ţi-a îndurare
Dându-ţi răspunsul la întrebare:
Mai rabdă căci răsplata în Cer îţi va fi mare!"

De câte ori pe a ta cale păcatul te-a învins
Şi din inimă flacăra iubirii şi a credinţei ţi s-a stins?
Pe marea vieţii învolburată teama te-a cuprins,
Pe valuri doar El Isus mâna şi-a întins,
De tine s-a atins, la pieptul Lui te-a strâns
Şi în inimă flacăra iubirii şi-a credinţei ţi-a reaprins
În orice vreme doar El Isus ţi-a fost scut şi adăpost.

De câte ori vrăjmaşii au vrut să-ţi ia a ta viaţă
Doar Isus ţi-a mai dat o şansă,
Pentru tine şi-a dat a Lui viaţă
Te-a scăpat de la moarte şi păcat.

De câte ori fraţii tăi te-au lovit
Vrăjmaşii te-au rănit, cei din jur te-au hulit
Şi cu toţii te-au părăsit
Ai privit în jurul tău cum totul s-a năruit
Şi ai crezut că totul s-a sfârşit.
Doar El Isus cu milă te-a privit,
Din nou la El te-a primit,
De tine s-a îndurat şi de jos te-a ridicat,
Pe-ale Lui braţe te-a luat şi te-a purtat,
Cu Duhul Sfânt te-a îmbrăcat,
Puteri noi ţi-a dat, să lupţi mai avântat.

De câte ori cu lacrima pe-obraz,
Ai vrut să spui cuiva al tău necaz,
Dar nimeni nu te-a ascultat 
Şi nimănui de tine nu i-a păsat ?
Doar Isus te-a ascultat şi te-a vegheat
Şi cu drag te-a ajutat.

De câte ori ai trecut prin valea plângerii
Şi te-au cuprins fiorii
Şi te-au prins legături de moarte.
Târziu de tot în noapte s-au auzit ale tale şoapte.
Când pe un pat de suferinţă ai zăcut,
Când durerea s-o suporţi n-ai mai putut,
Spre Ceruri ai strigat: Doamne nu pot să mai rabd!
Din ceruri El Isus ruga ţi-a ascultat,
Mâna şi-a întins, de tine s-a atins,
Te-a vindecat şi de pe pat te-a ridicat,
De cu toţii s-au înspăimântat.
Atunci Isus puterea şi slava şi-a arătat 
Ca toţi să ştie că puterea Lui şi astăzi e vie
Căci doar El în lume a venit şi moartea a biruit!

De câte ori puterile ţi-au slăbit şi-ai obosit
De câte ori ai purtat povara atâtor încercări şi îndoieli
Te-ai întrebat: Doamne ce să mai fac?
Doar El Isus ţi-a spus: ,,Încrede-te în Dumnezeu
Rămâi statornic pe braţul Meu
Căci Eu sunt peste tot şi totul e al meu
Căci Eu veghez mereu şi-n ceasul cel mai greu ‘’!
Doar El Isus e Dumnezeu!

De câte ori n-ai mai ştiut
Spre ce alergi şi încotro te îndrepţi,
Dar El ţi-a spus: «,, Îndrăzneşte şi prin credinţă păşeşte
Calcă pe urmele lui Isus ca să primeşti cununa
Şi să ajungi în Ceruri Sus!"